Tehnologia blockchain

Blockchain este un sistem descentralizat care pastreaza registrele tranzactiilor in baze de date, in milioane de calculatoare de pe glob.

Este vorba de fapt despre INCREDERE si cat costa ea in sistemul actual…

Ganditi-va la un document oarecare care este pastrat simultan in mii sau milioane de calculatoare. Acum, pentru orice tranzactie intre doua entitati, este nevoie de alte entitati care sa garanteze ca acea tranzactie este viabila.

Sa zicem ca te duci la supermarket si cumperi cu cardul bancar 1 kg de mere care costa 5 lei. Pentru a fi posibil acest lucru sunt implicate urmatoarele entitati:

1. TU- persoana care cumpara merele
2. SUPERMARKETUL, care vinde merele
3. BANCA TA, care detine un registru in care este mentionat cati lei ai inainte de a cumpara merele si cati lei vei mai avea dupa ce le-ai cumparat
4. BANCA SUPERMARKETULUI, care face acelasi lucru in registrul supermarketului
5. OPERATORUL DE PLATI, care face legatura intre cele doua banci si opereaza plata prin POS
6. STATUL ROMAN care printr-o institutie, verifica corectitudinea tranzactiei si actualizarea corecta a celor doua registre(al bancii tale care a reactualizat faptul ca ti-au plecat din cont 5 lei si al bancii supermarketului, ca s-a inregistrat corect incasarea celor 5 lei)
7. BANCA CENTRALA care reglementeaza activitatea bancilor private
8. GUVERNUL ROMANIEI, care promite ca cei 5 lei cu care tu ai cumparat merele au valoarea echivalenta a merelor in acel moment.

Tu esti nevoit sa ai incredere si sa platesti(intr-o forma sau alta) pe langa mere urmatoarele entitati:

1. BANCA TA, ca debiteaza 5 lei din contul tau si nu 7 lei sau 100 lei
2. OPERATORUL DE PLATI ca opereaza corect tranzactia
3. GUVERNUL ROMANIEI ca leii tai din cont au valoare ca sa poata fi dati la schimb cu merele

In pretul merelor sunt incluse 

1. comisionul bancii tale care iti tine registrul
2. comisionul bancii supermarketului
3. comisionul operatorului de plati
4. salariile angajatilor Bancii Centrale
5. salariile angajatilor de la stat care lucreaza la institutia ce verifica bancile
6. salariile angajatilor Bancii Centrale

De asemenea tu trebuie sa ai incredere in Guvernul Romaniei ca peste o perioada de timp cu leii tai vei mai putea cumpara mere, cu toate ca esti constient ca vei plati 6 lei pt un kg de mere, deoarece exista fenomenul de inflatie. De asemenea trebuie sa ai incredere ca leii tai vor mai exista si in viitor ca si unitate de schimb pentru mere.  

Blockchain-ul elimina orice „intermediar” intre doua entitati care fac o tranzactie. Acum orice tranzactie trebuie inregistrata ca fiind valida intr-un registru centralizat, la o autoritate in care trebuie sa avem incredere, intr-o baza de date care se afla intr-un server. Daca dintr-un motiv sau altul acel server este compromis, daca un angajat al oricarei entitati implicate face o greseala, daca maine Guvernul decide sa „schimbe banii”, tranzactiile esueaza.

Prin tehnologia blockchain, ORICE tranzactie este simultan inregistrata si criptata pe mii de calculatoare. Ea nu poate fi modificata de nimeni, pt ca daca cineva ar dori sa faca asta ar trebui sa o modifice simultan pe toate acele calculatoare. De asemenea ea contine doua chei: PUBLIC KEY care permite oricui sa vada existenta tranzactiei si PRIVATE KEY, pe care doar TU o pui la dispozitia celor care vrei. 

Exemplul alternativ al cumpararii merelor cu crypto monede ar fi urmatorul:

Te duci la supermarket cu merele, platesti cu crypto iar aceasta operatiune se inregistreaza simultan intr-un registru pe mii de calculatoare personale din toata lumea. Tot in acel registru se modifica suma de bani pe care ai avut-o inainte de a cumpara cu noua suma disponibila. La fel se intampla in registrul supermarketului. Nu mai e nevoie de nicio banca, de niciun stat, de niciun guvern care sa valideze aceasta, sau ca cineva anume sa aiba grija ca respectivul server in care se inregistreaza tranzactia sa nu fie compromis.

Daca banca ta sau cea a supermarketului, dau faliment, tranzactiile tale nu mai sunt efectuate, trebuie sa intervina banca centrala sau statul care sa acopere falimentul astfel incat tu sa nu pierzi banii pe care ii gestioneaza banca ta.

Bineinteles ca in acest caz dispar toate comisioanele aferente platilor, dispar toti timpii de asteptare pentru transferul banilor din contul tau in cel al supermarketului.

La nivel superior, gandeste-te ca nu ar mai exista baze de date centralizate, nu ar mai exista diverse institutii care detin diverse arhive in care exista diverse inregistrari ale diferitelor tranzactii facute intre doua entitati.

Spre exemplu tu(George) vinzi un apartament lui Vasile. trebuie sa te duci la un notar care inregistreaza aceasta tranzactie, trebuie sa te duci la Administratia funciara sa scoti o inregistrare precum ca detii acel apartament, te duci la Primarie sa scoti un document cu privire la impozite, te duci la politie sa declari noul domiciliu, etc. 

Toate institutiile au baze de date in care se inregistreaza toate modificarile care intervin in orice actiune si orice eveniment din viata ta si atunci cand ai nevoie de o anumita inregistrare, trebuie sa „faci cerere” pentru a o obtine. Gandeste-te ca orice astfel de inregistrare a oricarui eveniment ar fi stocata si criptata simultan pe mii de calculatoare personale, cu o cheie publica care dovedeste inregistrarea acelei actiuni si una privata(a ta), pe care o pui la dispozitia lui Vasile pentru a verifica.

Ce am scris pana acum este doar primul nivel al posibilitatilor blockchain, aferenta Bitcoin, adica peer to peer care permite doar aproximativ 5 tranzactii pe secunda, ceea ce este foarte limitat, insa aceasta tehnologie s-a dezvoltat odata cu Ethereum care permite pe langa 30 tranzactii pe secunda, si posibilitatea de „smart contracts”. Acestea sunt niste relatii intre mai multe entitati partenere care executa( sau nu executa) automat niste actiuni in functie de niste actiuni anterioare. Cel mai simplu exemplu de un smart contract rudimentar ar fi acela al softului unui automat de cafea. Acest smart contract conditioneaza inserarea monedei tale in aparat de aparitia meniului pentru tipul de cafea pe care o vrei, daca tasta de „cafea neagra”, iti apare un alt meniu care trebuie sa execute o alta actiune ” cu zahar” sau „fara zahar”. Daca vrei sa comanzi niste camasi la o fabrica din China un smart contract isi incepe automat executia in momentul in care ai platit avansul. El imparte avansul la diversele fabrici implicate si trimite simultan comanda de nasturi la fabrica de nasturi din Pachistan, comanda de panza la fabrica din India, o parte din bani si comanda la fabrica din China care urmeaza sa pregateasca procesul tehnologic, o parte din bani si comanda la fabrica de ambalaje din Australia. Toate astea fara acreditive bancare, schimburi valutare sau comisioane bancare.

Toate aceste nu mai depind de banca ta, de banca pachistanezului, de banca chinezului sau a australianului, banci care trebuie sa se puna de acord asupra tranzactiei.